Compensarea emisiilor de carbon. Ce este și cum funcționează

Pentru a limita încălzirea globală la mai puţin de 2 grade Celsius, de preferat la 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile pre-industriale, este esențial să ajungem la neutralitate climatică până în 2050. Acest obiectiv este unul bine cunoscut și stabilit prin Acordul de la Paris, document semnat de 196 de țări, inclusiv cele ale UE.

Ce este însă neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon?

Neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon nu înseamnă zero emisii eliberate în atmosferă, ci un echilibru între emisiile generate și reducerea dioxidului de carbon din atmosferă prin absorbanți. Absorbția dioxidului de carbon și înmagazinarea acestuia este cunoscută ca „sechestrare a dioxidului de carbon”. Pentru a atinge pragul de zero pentru emisiile nete, toate emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial vor trebui contrabalansate prin sechestrarea dioxidului de carbon. Un absorbant de CO2 este orice sistem care absoarbe mai mult CO2 decât emite. Principalii absorbanți sunt solul, pădurile și oceanele.

În ciuda faptului că există numeroase țări și companii care afirmă că vor reduce emisiile cât mai mult posibil, până la atingerea net zero, vor exista sectoare și activități care vor continua să emită gaze cu efect de seră și în 2050.

Pentru a compensa aceste emisii, emitenții se bazează pe investiții în proiecte care reduc emisiile în alte zone sau în tehnologii care să împiedice emisiile să ajungă în atmosferă.

Ajungem astfel să discutăm despre două aspecte – pe de o parte, conceptul de neutralitate climatică  – relevant doar în contextul unor eforturi comune și abordări integrate, la nivel mondial, respectiv modalitatea de reducere reală a emisiilor de gaze cu efect de seră – scădere a cantităților efective de emisii generate de activitatea umană.

Compensarea emisiilor de CO2 și de ce nu reprezintă o soluție

Reducerea semnificativă a cantităților absolute de emisii de CO2 generate în prezent (prin reducerea consumului de resurse, investiții în energie verde, cercetare, dezvoltare de tehnologii mai eficiente etc.) este primul și cel mai important pas pe drumul către neutralitatea climatică.

Cu toate acestea însă, foarte mulți actori economici folosesc compensarea emisiilor ca fiind principala măsură pentru a atinge neutralitatea climatică.

La nivel mondial, aproximativ 100 de companii sunt responsabile pentru 71% din totalul emisiilor globale. O mare parte din strategiile lor climatice vizează reducerea emisiilor de dioxid de carbon prin compensarea acestora, acțiune ce presupune investiții în proiecte care nu au legătură directă activitatea proprie (de exemplu, plantări de copaci care absorb dioxid de carbon din atmosferă) fără a lua însă măsuri care să reducă impactul activităților de bază (de exemplu, utilizarea de energie electrică din surse regenerabile, în detrimentul energiei electrice obținute din combustibil fosili). Din păcate, o astfel de abordare, nu stimulează o schimbare de comportament/ model de business și, în esență, nu reduce cantitatea emisă de gaze cu efect de seră.

Principalele motive pentru care compensarea emisiilor nu reprezintă o soluție:

– Este dificil de măsurat. Impactul real al compensărilor de carbon este adesea dificil de măsurat și de prezis cu exactitate.

– Nu rezolvă problemele locale. Proiectele de compensare a emisiilor de dioxid de carbon nu reușesc întotdeauna să reducă impactul generat de actorii economici asupra anumitor comunități. O parte din aceste proiecte nu sunt implementate în apropierea locului unde este generat impactul, așadar comunitatea locală nu beneficiază de reducerea emisiilor.

– Nu oferă o imagine reală cu privire la acțiunile pentru combaterea crizei climatice. Compensările de carbon tind să ofere publicului o imagine distorsionată a acțiunilor pe care actorii economici le iau pentru  a adresa criza climatică, deseori transformând aceste eforturi în exemple relevante de greenwashing.

Așadar, compensările de carbon nu sunt o soluție miraculoasă pentru schimbările climatice, ci doar o soluție pe termen scurt și mediu care ar trebui realizată punctual, atunci când au fost deja luate toate măsurile pentru reducerea cantităților absolute de emisii.

Surse:

5 facts about the EU’s goal of climate neutrality  (https://www.consilium.europa.eu/sk/5-facts-eu-climate-neutrality/)

Ce este neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon și cum poate fi realizată până în 2050 (https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20190926STO62270/ce-este-neutralitatea-emisiilor-de-dioxid-de-carbon)

Carbon Offsets Cannot Be Our Primary Solution to Climate Change (https://kleinmanenergy.upenn.edu/news-insights/carbon-offsets-cannot-be-our-primary-solution-to-climate-change/)

Explainer: Net zero: just patching over emissions or path for saving planet? (https://www.reuters.com/business/environment/net-zero-just-patching-over-emissions-or-path-saving-planet-2021-10-19/)